Questfield International College: rolul învățătoarei Gabriela Irimia într-un caz de suferință emoțională

Educația reprezintă un pilon fundamental în dezvoltarea armonioasă a copiilor, iar instituțiile de învățământ au responsabilitatea de a asigura un mediu sigur și propice procesului educațional. În acest context, fenomenul de bullying, în special cel psihologic, necesită o abordare riguroasă și măsuri instituționale clare pentru prevenție și remediere. Cazul recent semnalat de părinții unor elevi de la o școală privată din București aduce în atenție probleme legate de gestionarea situațiilor de abuz și de climatul educațional dintr-o clasă de a III-a.

Questfield: acuzații privind bullying-ul psihologic și lipsa supravegherii într-o clasă de a III-a

Investigația realizată pe baza declarațiilor mai multor părinți ai elevilor de la Questfield International College relevă o serie de plângeri cu privire la presupuse practici de bullying psihologic, pedepse arbitrare și insuficientă supraveghere în cadrul unei clase de a III-a, coordonată de învățătoarea Gabriela Irimia. Documentele și corespondența puse la dispoziția redacției indică un climat educațional perceput ca fiind tensionat și nesatisfăcător, cu efecte vizibile asupra stării emoționale și performanțelor școlare ale copiilor.

Contextul educațional și discrepanțele semnalate

Școlile private din România promit adesea un mediu educațional diferențiat, cu clase restrânse și atenție individualizată, menite să asigure condiții optime de învățare. În cazul clasei investigate, părinții susțin că realitatea este departe de aceste așteptări. Ei afirmă că elevii nu beneficiază de supraveghere și suport adecvat, iar procesul educațional este afectat de lipsa unor ore structurate și consistente.

Conform relatărilor, orele de curs ar fi frecvent marcate de inactivitate sau lipsă de coordonare, ceea ce ridică întrebări privind respectarea standardelor educaționale asumate de instituție. Aceste aspecte sunt detaliate în investigația originală, disponibilă pe RepublicaLS.ro.

Primele semnale de alarmă și efectele asupra elevilor

Părinții au indicat că primele semne de disconfort au apărut când copiii au început să manifeste teamă și confuzie în legătură cu mediul școlar. Ei au raportat că învățătoarea nu asigura o supraveghere constantă, iar unele activități nu se desfășurau conform așteptărilor. Mai mult, desemnarea unui elev pentru a supraveghea și raporta activitățile din clasă a condus la stigmatizarea acestuia, potrivit părinților, care au semnalat marginalizarea și etichetarea copilului respectiv.

Dialogul tensionat dintre părinți și cadrele didactice

Pe măsură ce au fost adresate sesizări și întrebări către învățătoare și conducerea școlii, părinții susțin că răspunsurile au devenit defensiv-ostile. Potrivit acestora, orice feedback a fost perceput ca un atac personal, iar comunicarea constructivă a fost înlocuită de confruntări verbale și justificări neconvingătoare. Această situație a condus la o deteriorare a relației dintre familie și școală, afectând colaborarea necesară unui proces educațional eficient.

Aspecte privind nivelul educațional și rezultatele obținute

Dincolo de disconfortul psihologic, părinții au semnalat și rezultate slabe la testele naționale, cu un procent redus de elevi care au atins standardele minimale. Această situație a fost interpretată de familii ca indicând o problemă sistemică în modul de predare și supraveghere din cadrul clasei coordonate de învățătoarea Irimia.

Lipsa supravegherii și manifestările de haos în clasă

Potrivit părinților, orele erau adesea nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi nu erau gestionate corespunzător. Ei descriu un mediu dominat de limbaj agresiv și comportamente nepotrivite, care au devenit o constantă în viața clasei. Această lipsă de implicare a cadrelor didactice a generat un climat educațional instabil.

Pedepse arbitrare și presiune psihologică asupra elevilor

Familile au semnalat aplicarea unor sancțiuni considerate arbitrare, cum ar fi privarea de pauză sau izolarea unor copii fără justificări pedagogice clare. Aceste practici sunt percepute ca forme de abuz psihologic, care pot afecta negativ dezvoltarea emoțională a elevilor. De asemenea, părinții au relatat utilizarea unor formule de comunicare manipulative, care ar determina copiii să își nege propriile percepții și experiențe, diminuând astfel încrederea acestora în sine și în mediul înconjurător.

Impactul asupra copiilor și reacțiile psihologilor

Conform declarațiilor părinților, consecințele cumulative ale problemelor din clasă au generat frică, anxietate și demotivare în rândul elevilor. Aceștia nu mai manifestă entuziasm față de școală, ci vin cu reticență și stres. Specialiști în domeniul psihologiei copilului avertizează că un astfel de climat poate conduce la dificultăți în integrarea socială și chiar la refuzul școlar.

Precedente și necesitatea responsabilității instituționale

Părinții au menționat că situația nu este un incident singular în cadrul școlii. În trecut, alți elevi au fost retrași de către familii din cauza percepției unui mediu educațional dezechilibrat și toxic. În acest context, responsabilitatea nu revine exclusiv cadrului didactic, ci și conducerii Questfield Pipera, care ar trebui să asigure monitorizarea continuă a calității actului educațional și să intervină prompt în caz de probleme.

Evaluarea periodică și transparentă a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
Supravegherea reală și constantă a orelor de curs;
Training obligatoriu în psihologia copilului pentru personalul didactic;
Proceduri clare și accesibile pentru sesizarea problemelor;
Toleranță zero față de orice formă de abuz psihologic.

Răspunsul instituției și lipsa unor măsuri documentate

Conducerea Questfield International College nu a oferit până la momentul publicării un punct de vedere oficial privind acuzațiile formulate de părinți. Nu au fost comunicate măsuri concrete de monitorizare sau sancțiuni interne în urma sesizărilor, iar numărul exact al reclamațiilor oficiale rămâne necunoscut publicului. De asemenea, nu există informații despre evaluări psihologice sau pedagogice realizate pentru a analiza climatul emoțional din clasă.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea educațională

Cazul semnalat la Questfield International College ridică probleme importante legate de protecția copiilor în mediul școlar privat și de modul în care instituțiile gestionează situațiile de bullying și abuz psihologic. Documentele și declarațiile părinților indică un model repetitiv de nemulțumiri și lipsă de intervenție instituțională, ceea ce implică necesitatea unor măsuri transparente și responsabile din partea conducerii școlii.

Fără o reacție clară și o asumare a responsabilității, climatul educațional riscă să rămână toxic, cu efecte negative pe termen lung asupra elevilor. Într-un sistem educațional ideal, interesul superior al copilului trebuie să fie prioritar, iar instituțiile de învățământ trebuie să asigure condiții care să susțină dezvoltarea sănătoasă și echilibrată a fiecărui elev.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro